”Ne dorim o procuratură federală europeană” – pancarta din protestul din Sofia, care demonstrează indirect recunoaşterea meritelor Laurei Koveşi ca un procuror-şef al clasei de mijloc (foto: Nikolai Draganov)
După izbucnirea protestelor bulgare din vara anului 2020, subiectele politice din țara vecină seamănă din ce în ce mai mult cu cele românești. Asemănările nu sunt legate legate doar de aspirațiile „clasei de mijloc” bulgare de a înlocui dinozaurii tranziției prin lupta împotriva corupției. Nici nu se limitează la adorația împărtășită cu clasa de mijloc românească pentru ”mucenica anticorupției”, Laura Kovesi, care a plecat din patria sa, dar și-a găsit refugiul la Parchetul European din Luxembourg. Nu sunt nici măcar în repetarea intruzivă a liderului BSP, Cornelia Ninova, că ea luptă cu „statul paralel”, personificat de Boiko Borisov. Acest termen a fost folosit de fostul om puternic din politica românească, Liviu Dragnea, pentru a se referi la oponenții săi din serviciile secrete și nu este tocmai potrivit realitățile bulgare, unde Borisov este axa sistemului de guvernare, nu se află pe o poziție paralelă acesteia. Jocul general din politica bulgară este din ce în ce mai asemănător cu cel din România din perioada 2017-2019, când clasa de mijloc a convocat proteste în masă împotriva social-democraților la guvernare, iar aceștia au răspuns făcând gesturi financiare în sprijinul maselor defavorizate și reducând impozitele pe consum.
După cum am afirmat într-un interviu cu Bloomberg Bulgaria TV în ianuarie 2020, social-democrații români au folosit politica fiscală pentru a-și crea propria influenţă în cercurile de afaceri care au interese diferite de cele ale așa-numiților „corporatişti” – angajați în companii multinaționale. În plus, social-democrații au crescut veniturile profesorilor, medicilor și angajaților din sectorul public, în mai multe rânduri. Așa şi-au asigurat influența publică.
